Prevenirea epidemiilor
Virozele și rinovirusul

Thumbnail Thumbnail

În SUA se înregistrează în fiecare an milioane de cazuri de viroză. Banalele răceli sunt motivul principal pentru care copiii lipsesc de la școală și părinții de la serviciu. Adulții au în medie 2-3 viroze pe an, în timp ce copiii se îmbolnăvesc chiar mai des. Există aproximativ 200 de virusuri care pot cauza virozele. Rinovirusurile reprezintă cauza cea mai frecventă.

 

Rinovirusurile fac parte din familia Picornaviridae, care include poliovirusul și enterovirusurile, cum ar fi EV-D68. Rinovirusurile se găsesc deseori în secrețiile respiratorii (salivă, secreții nazale, spută) și în fecalele persoanelor infectate. Cea mai probabilă cale de răspândire a rinovirusurilor este de la o persoană la alta, prin transmiterea secrețiilor contaminate.

 

Infecțiile apar cel mai adesea în timpul iernii și primăverii, dar practic ne putem infecta în orice perioadă a anului. Deși cel mai frecvent ne însănătoșim după o infecție rinovirală în aproximativ 7-10 zile, în cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit, astm sau afecțiuni respiratorii, rinovirusurile pot provoca boli mai severe, cum ar fi pneumonia. În cazul persoanelor cu astm, îndeosebi al copiilor, infecțiile cu rinovirusuri sunt frecvent asociate cu acutizare bruscă.

 

Simptome

Printre simptomele frecvente ale rinovirozelor se numără:

  • Durerile în gât
  • Secrețiile nazale
  • Tusea
  • Strănutul
  • Durerile de cap
  • Curgerea ochilor
  • Durerile în tot corpul
  • Febra

 

Rinovirusurile se găsesc în:

  • Secrețiile oculare, nazale și bucale (salivă, mucozități, spută)

  • Fecale

 

Transmiterea

Rinovirusurile se răspândesc rapid prin contactul unei persoane cu o altă persoană. Virusul se transmite prin contact direct cu aerosolii produși de o persoană infectată care tușește sau strănută (secreții respiratorii) sau prin contact cu suprafețe contaminate, când luăm virusul pe mâini și ulterior ne atingem ochii, nasul sau gura.

 

Contagiozitatea

Rinovirusurile sunt destul de stabile și pot rezista câteva ore pe obiecte, ceea ce sporește riscul de a fi luate pe mâini și, ulterior, transferate la nas, ochi sau gură. Riscul de transmitere poate fi mai mare în școli și creșe, unde un copil căruia îi curge nasul transferă secrețiile pe mâini, mese, jucării sau alte suprafețe, care sunt ulterior atinse de alți copii.